Cadru strategic de acțiuni pentru anul 2015

 

drapel 1Consolidarea instituțională, propagarea obiectivelor de mediu în dezvoltarea durabilă a țării, promovarea în cadrul dezbaterilor publice a stipulărilor legislative, și-au adus contribuția la îmbunătățirea calității produsului finit al autorității centrale de mediu în materia de elaborare a actelor legislativ-normative și a planurilor de acțiuni de mediu. Principalele provocări care au stat în fața Ministerului s-au soldat cu realizarea unor angajamente asumate în urma ratificării Acordului de Asociere RM-UE. Prioritar pentru următorii ani în domeniul protecției mediului rămîne transpunerea Directivelor UE în legislația națională, cu implementarea lor ulterioară. 
În acest sens, asigurînd continuitatea, Ministerul Mediului a elaborat un cadru strategic de acțiuni ”Planul de acțiuni al Ministerului Mediului pentru anul 2015”, care  include  mai multe obiective. Dna Valentina Țapiș, Ministrul Mediului, a elucidat cîteva din preocupările autorității centrale de mediu.

apppaCare sunt principalele prevederi și obiective ale Acordului de Asociere în ceea ce ține de Mediu?
Problematica de mediu se regăsește în Capitolul 16 al Acordului de Asociere „Mediul Înconjurător” care prevede activități concrete în domeniul protecției mediului, realizate sau în curs de realizare de către Guvernul Republicii Moldova, și anume:
a)  elaborarea legislației, normelor și standardelor armonizate la prevederile Directivelor Uniunii Europene cu consolidarea capacității instituționale și înființarea structurilor noi necesare; 
b) elaborarea unei strategii naționale de mediu, care să cuprindă reformele instituționale planificate (cu termeni stabiliți) pentru asigurarea punerii în aplicare și respectării legislației de mediu;
c)  elaborarea strategiilor sectoriale în domeniul apei, aerului, conservării, biodiversității, adaptării și atenuării fenomenului schimbărilor climatice ș.a.      
d) divizare strictă și clară a competențelor  între organele de mediu la nivel național, regional și local;  
e) integrarea mediului în alte politici sectoriale, promovarea dezvoltării economice verzi și a eco-inovațiilor.

Care este termenul  prevăzut pentru implementarea directivelor stipulate?

Pentru a avea beneficii, desigur trebuie să depunem un efort considerabil, în primul rând începând de la procesul de armonizare a cadrului legislativ național de mediu cu prevederile Directivelor Uniunii Europene și la standardele UE. După care urmează cel mai important, implementarea sau mai bine zis, punerea în aplicare a legilor armonizate. Aici vreau să menționez că, în Anexa la Acordul de Asociere la Capitolul mediu avem prevăzute pentru a fi armonizare și implementate 25 de Directive și Regulamente a Uniunii Europene, într-un termen care variază de la minimul 3 ani până la maximul 10 ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere.
Ce presupune obiectivul „ecologizarea economiei”?

Trecerea la „dezvoltarea durabilă” sau „economia verde” marchează trecerea de la modelul de creștere economică în cadrul căruia protecţia mediului este tratată drept o povară economică, spre un model care foloseşte protecţia mediului drept una din forţele motrice principale ale dezvoltării. Între aceste 2 noțiuni există o interferenţă evidentă. Conceptul „economia verde” nu substituie dezvoltarea durabilă, dar se recunoaşte tot mai mult interconexiunea dintre durabilitate şi economia verde. Aceasta presupune emisii reduse de carbon, utilizarea eficientă a resurselor, precum şi o continuă integrare a aspectelor de mediu în politicile economice şi sectoriale. 

Acest lucru ar putea fi atins prin reformularea şi reorientarea politicilor, investiţiilor şi cheltuielilor spre sectoare ca: tehnologiile curate (eco-tehnologiile), energiile regenerabile, serviciile eficiente de aprovizionare cu apă şi canalizare, transportul ecologic, managementul integrat al deşeurilor, construcţiile (prin utilizarea materialelor noi şi sporirea eficienţei energetice), agricultura ecologică şi silvicultura durabilă. 
semneticheta-ecologica-europeanaDin păcate, astăzi politicile de dezvoltare economică existente neglijează problemele de protecţie a mediului înconjurător, iar principiile protecţiei mediului şi dezvoltării durabile nu sînt integrate în toate politicile sectoriale şi nu sînt recunoscute ca fiind prioritare. 
Noi nu folosim pe deplin oportunităţile care ne oferă modelul de dezvoltare verde, ecologic-orientată, deşi avem înregistrate unele progrese, spre exemplu la capitolul „agricultura ecologică”, „eficiență energetică” ș.a.

Mai mult, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, recent aprobată de Guvern, stabilește un Obiectiv specific în acest sens, care prevede asigurarea promovării dezvoltării economice verzi la scară naţională, prin integrarea principiilor economiei verzi, protecţiei mediului şi adaptării la schimbările climatice în documente de politici sectoriale, astfel încît, pînă în anul 2015, acestea să fie integrate în sectoarele prioritare – energetic şi agricultură, iar pînă în anul 2020 – în industrie, transport, construcţii, comerţ, servicii şi alte domenii de dezvoltare social-economică a ţării. Acest proces presupune modernizarea ramurilor economiei naționale prin modificarea modelelor de producţie şi consum durabile, ținîndu-se cont de impactul asupra mediului înconjurător. Schimbarea se poate face cu ajutorul elaborării noilor reglementări, prevederilor fiscale, deciziilor juridice și politice, precum și în baza conlucrării cu societatea civilă. În ceea ce priveşte producţia şi consumul durabil, accentul se va pune pe responsabilizarea mediului de afaceri şi sensibilizarea populaţiei, în acest sens Republica Moldova fiind încă la primii paşi.

images 3

Care este situaţia, în fiecare din aceste domenii (menţionate în Acord): 

- combaterea infracţiunilor împotriva mediului (cât de eficienți suntem); 

- calitatea aerului şi a apei;
- protecția Biodiversității.
În ceea ce privește combaterea infracțiunilor împotriva mediului, în subordinea autorității centrale de mediu sunt patru instituții menite să prevină și să combată infracțiunile împotriva mediului. Acestea sunt Inspectoratul Ecologic de Stat, Inspectoratul Piscicol, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice. 
Zilnic sunt înregistrate și contracarate zeci de infracțiuni de mediu, extrageri ilicite de nisip și prundiș din albiile rîurilor, sunt prinși în flagrant și amendați braconieri atât în fâșiile forestiere, cât și pe bazinele acvatice. Cu toate acestea trebuie să recunoaștem că încă mai există probleme la acest capitol, generate în primul rând numărul redus al inspectorilor, dar și de încăpăținarea unor cetățeni care pur și simplu nu doresc să respecte legislația de mediu. 
Am reușit să obținem și importante rezultate în asigurarea populației cu apă potabilă de calitate. În sectorul „Aprovizionare cu apă şi canalizare” au fost iniţiate şi se implementează proiecte valorase. Principalii parteneri de dezvoltare care finanţează aceste proiecte sunt Uniunea Europeană, Banca Mondială, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernul Elveţiei, Guvernul Austriei, Guvernul Cehiei ş.a.

5989510-R3L8T8D-650-public-interest-public-awareness-ads-25În domeniul protecției biodiversității un rezultat important poate fi considerat procesul de extindere al fondului  ariilor naturale protejate, prin triplarea suprafeţelor terenurilor, luate sub protecţia statului şi includerea acestora în Legea privind fondul  ariilor naturale protejate de stat.  
Suprafaţa ariilor naturale protejate,  pînă la luarea sub protecţie a zonelor umede de importanţă internaţională reprezenta 66 476,6 ha sau 1,96% din teritoriul țării . Cea mai mare extindere al fondului  ariilor naturale protejate   a fost efectuată prin luarea sub protecția statului a zonelor umede de importanță internațională ”Prutul de Jos”, „Nistrul de Mijloc” și „Unguri-Holoșnița” cu suprafaţa de 94 705,5 ha, fapt prin care a fost mărit procentul ariilor naturale protejate pînă la 4,65%.
Fondarea în  anul 2013 a Parcului Naţional ”Orhei”, pe o suprafaţă de 33792,09 ha, a condus la  extinderea suprafeţei totale a ariilor naturale protejate pînă la 189 385,9 ha, ceea ce constituie 5,61% din teritoriul ţării.
Ministerul Mediului își propune și în continuare luarea sub protecția statului a celor mai valoroase  ecosisteme  naturale ale Republicii Moldova.
Astfel planul de acțiuni privind implementarea Strategiei privind protecția mediului, aprobată prin Hotărîrea de Guvern nr 301 din 24.04. 2014 prevede extinderea substanțială a teritoriilor incluse în fondul ariilor naturale protejate de stat (de la 5,61% pâna la 8% din teritoriul tarii), prin crearea Parcului National Nistru Inferior și Rezervației Biosferei Prutul de Jos cu implicarea tripartita Romania – Moldova – Ucraina.

copacNOTĂ: Obiectivele pentru anul 2015:
 -Asigurarea unui cadru politic şi legislativ adecvat pentru protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, armonizat la legislaţia şi standardele UE în domeniu;
-Integrarea principiilor de dezvoltare durabilă și dezvoltare economică verde în politicile de mediu și în alte politici sectoriale;
- Îmbunătățirea sistemului de management în cadrul MM;
-  Asigurarea condiţiilor de bună guvernare a domeniului protecţiei mediului;
-  Inițierea reformei fiscale de mediu;
-  Asigurarea transparenţei şi eficienţei în administrarea Fondului Ecologic Naţional;
- Extinderea cooperării internaţionale în domeniul mediului în scopul facilitării transferului de tehnologii şi preluării produselor inovaţion;
- Îmbunătățirea sistemului de comunicare externă în scopul asigurării creşterii nivelului de informare, educaţie şi cultură ecologică a cetăţenilor;
- Crearea cadrului instituțional adecvat  în domeniul protecției și utilizării durabile a resurselor de apă; 
- Asigurarea dezvoltării serviciilor de aprovizionare cu apă și de canalizare;
- Crearea sistemului de management al apelor în baza principiului de bazin hidrografic;
- Perfecționarea sistemului de prevenire a poluării mediului înconjurător;
- Asigurarea managementului, depozitării controlate şi distrugerii deşeurilor, substanţelor chimice periculoase şi a poluanţilor organici persistenţi;
- Elaborarea, coordonarea și monitorizarea implementării politicii în domeniul protecției și  conservării biodiversității;
- Perfecţionarea sistemului de management al ariilor naturale protejate de stat;
- Asigurarea promovării creșterii gradului de împădurire a terenurilor degradate.

Cadru strategic de acțiuni pentru anul 2015